Despre gusturi....nu se discuta. Sau cel putin asa se spune. Sau poate doar daca e vorba de gustul de pizza cu spanac sau cea de gutuie proaspat culeasa din gutuiul de la Solca. Sau de mancare plimbata cu masina si incalzita in prag de noapte pentru oameni intarziati pe drum. Sau orice alt gust pe care prietenia noastra il are. Si da...gusturile se pot discuta intre prieteni.
Multumesc pentru sarea pe care o adaugi cand lucrurile par a intra uneori in rutina. Cat de bun e un telefon surpriza de la tine.
Multumesc pentru mierea pe care o adaugi ca sa indulcesti lucrurile amarui primite de la altii.
Multumesc pentru patrunjel. Patrunjelul verde ca dunga de la cravata de ghid. Un verde viu ca prezenta unui prieten drag la vremea potrivita.
Multumesc pentru miez. Miezul de la o pizza asteptata o ora la Suceava. Miezul discutiilor cu tine. Miezul din inima ta.
Multumesc pentru coaja. Pentru ca lucrurile nu ar putea avea miez daca nu ar exista si coaja care sa-l tina strans.
Sa-ti fie viata gustoasa draga mea Mia, bucuria nelipita niciodata de peretii cratitei, zambetul neascuns niciodata sub frunzele de salata, seninul nerumenit, diminetile mereu in rod si Dumnezeu sa iti fie mereu aproape gata sa mestece pentru ca gusturile sa-ti fie mereu.....bune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu