18 dec. 2016

O ora la sala de boulder sau cat de greu o fi un traseu mov

A merge dimineata la sala de boulder, pe la 9 si un pic, este echivalentul copilului lasat singur in magazinul de jucarii. Sau de turta dulce. Toate traseele, de toate culorile care abia asteapta sa fie incercate. O data, de doua ori, de zece ori chiar. Pentru ca nu mai e nimeni la rand in spatele tau. Si pentru ca, chiar daca in cazul unora nu iti ies mai mult de 2-3 prize, poti sa rasuflii usurat, pentru ca nimeni nu ti-a vazut stangacia.

1 mar. 2016

Seminte de primavara

Primaverile ascund in pamantul lor reavan si negru seminte. Seminte de sperante, de visuri, de prietenii, de amintiri, de calatorii.

14 feb. 2016

Eu si bicicletele mele

Mersul pe bicicleta a fost mereu o mica parte din mine. Mai mult sau mai putin scoasa la iveala.

Inca mai tin minte balconul plin de suruburi, piulite si fiare care puse cap la cap au facut sa apara prima mea bicicleta. Multumesc, tata!

Daca inchid ochii, vad ulita pietruita pe care am facut primele ture si retraiesc bucuria pe care am simtit-o cand Ionela a dat in sfarsit drumul bicicletei si am facut prima tura fara dezechilibrari, balbaieli si julituri. Dreapta si sigura pana la capatul...drumului.

16 ian. 2016

Fara frica

Eram la mijlocul traseului de corzi, intre doi butuci lungi de lemn care se tot miscau intr-una, cand am simtit ca nu pot merge mai departe. Imi era frica, desi teoretic stiam ca nu am cum sa caud de acolo. In cel mai rau caz, puteam ramane suspendata in ham. Imi era frica de corpul meu care nu isi gasea echilibrul si se apleca cand intr-o parte, cand in alta. Imi era frica de picioarele mele care nu reauseau sa isi gaseasca un punct stabil pe lemnul putin cam lunecos din cauza zapezii si a frigului astfel incat sa mearga mai departe.

11 ian. 2016

Ce se poate intampla cand citesti o carte despre ture de bicicleta

Prima data l-am citit pe Bogdan Matei, virtual. Descoperind pasiunea lui pentru bicicleta, viata si cuvinte mari, sigure si bine articulate. Prima lui carte "Europa in 80 de zile" mi-a tinut de urat tot drumul cu trenul pana in Elvetia. Nici nu am simtit cum trec orasele, garile, citind pe nerasuflate aventurile turului lui ciclist prin Europa.