Anul cutie

Fiecare an din viata noastra seamana cu o cutie. O cutie frumos ambalata sau o cutie roasa pe la colturi in care tii o pereche de pantofi pe care nu ai mai purtat-o demult.

De ce o tabara nu e totusi un maraton

Nu am alergat niciodata la un maraton, dar sunt zile la capatul carora te simti ca si cum ai fi alergat. Mai ales acelea din apropierea unei tabere, cand ai ratacit lista cu toate lucrurile pe care le notasei pe ea ca ar mai trebui facute si acasa te asteapta bagajul inca nefacut. Sau cand e ora 22:00 si stai in Bragadiru cu un steag de tabara in mana, sperand ca totusi nu a trecut si ultimul maxi-taxi si gandindu-te la cate ore vei reusi sa dormi in noaptea aceea (multumesc Larisa pentru complicitate).

Un strop de nou

Vara asta am dorit sa invat si sa experimentez lucruri noi. Asa se face ca am ajuns in tabara pentru Micii Exploratori organizata de cei de la pdf Si acolo, la Rasnov, la poalele unui munte care mi-a fermecat fiecare dimineata in care apucam sa il vad printre nori am descoperit oameni noi, copii noi, zambete noi printre sosete ude si bocanci noroiti pana in varful sireturilor sau degete printre care se scurgeau picaturi de vopsea, lectii noi.
Am invatat ca poti sa de-fondezi temerile daca faci primul pas. Primul pas spre cortul in care ma asteptau in fiecare dimineata sase baieti plini de energie de 10-12 ani cu care studiam din Biblie si care mi-au pus la lucru creativitatea in fiecare noapte (gandindu-ma cum sa fac lucrurile clare si interesante). Primul pas usor tremurand spre primul azimut pus pe traseul de orientare realizat impreuna cu Irina, colega de cort si de busola. Primul pas spre locul in care ma asteptau cei 7 copii din grupa Briceagul, grupa langa care am crescut intreaga saptamana. Primul pas intr-o camera in care nu cunosteam pe nimeni.
Am invatat ca muntii, asemenea visurilor, raman intotdeauna acolo in ciuda cetii care iti poate strica multe zile si dimineti.
Am invatat ca la capatul unei aventuri / povesti se afla intotdeauna inceputul uneia noi. (Asta e din UP la care m-am uitat si ras impreuna cu copiii).
Am invatat ca nu trebuie sa fii intotdeauna expert pentru a face un lucru. Uneori e suficient sa ai disponibilitatea si dorinta de a-l face. Si asigurarea ca oamenii iti vor zambi si cand nu faci la fel de bine.
Am invatat ca oamenii sunt frumosi si mereu surprinzatori. Fie ca ii descoperi la spalat vase, seara in jurul unei cani cu ceai si napolitane, in Madagascar (culcusul nostru de toate noptile), dimineata in jurul unui cantec si al unei rugaciuni, la panoul cu programul si responsabilitatile, umbland prin ploaie la inchis corturi, pus azimuturi, adus mancare, uscand steaguri, scriind jurnale.
Am invatat cum sa vopsesc cu migala steaguri africane, cum sa intru in pielea unui nou personaj la sceneta din fiecare dimineata (de la Regina Victoria la un prieten negru al lui Livingstone...si sa nu uit de sotia lui Livingstone),cum sa primesti cadoul pe care il pregatesti mereu pentru altii (un pachet cu multe lucruri mici, simple dar pline de semnificatie) si cum sa imi pun pe diagonala mea de explorator insigna de mic explorator.

Balada moldoveneasca (I)

Intr-un miez de seara
Iata se coboara
Dintr-o galbioara
Intr-o alta tara
4 vitejei
fara turmi de miei.
Unu-i muntean
Altu-i muresan
Si inca altii doi
tot din Mures. Ioi
Totu-i pe ruseste
Ioc de-o nimereste
Doar prin ungereste
Se mai lamureste.
Somnul limpezeste
In moldoveneste
Si spre dimineata
Iata se arata
Luciul de oglinda
Oameni se perinda
Si cu mic cu mare
Vin la invatare.
Insa in poveste
batranul graieste
ca lucru de acasa
diferit se lasa
cand ajungi la targ
Dar cu ceva sarg
Fructul da in parg
Si noua poveste
mai frumoasa este.
Lunea mai spre seara
Ii ceas de cataiala
Jos la Sangerei
Si cu noi si ei
Din cei mititei
Doar om invata
Socializa.
Martea pe la opt
Fara nasul copt
Iaca vin vreo opt
Scolarei de soi
Veseli si vioi
Dornici de invatare
si de joaca tare.
Si pe langa ei
Inca vreo 12
Pana pe la zece
Cand Robi cel mare
Tine cuvantare
Despre lucruri grele
Tinte si modele
Exploratori mici
Veseli licurici.
Balaia Timea
Vine dupa aceea
Cu desene multe
Simboluri tacute
Si culori vii tare
Ca de invioarare.
Noduri mai de soi
Invatam si noi
Si dupa un opt
Strans dupa un ciot
Ne oprim de tot.