Revizie

Uneori ma simt ca o gara din care pleaca si vin o multime de trenuri, mai vechi sau mai noi. Exista trenuri care revin din cand in cand si altele care trec in goana. Unele stau suficient de mult cat sa ma faca sa cred ca vor ramane pentru ca intr-o dimineata sa ma trezesc cu miros de carbune in nori. Poate ca s-au reparat si au plecat mai departe.
Uneori ma simt ca o gara pustie cu un ceas stricat. Toate trenurile au plecat si ceasul nu mai arata ora la care ar trebui sa soseasca urmatorul. Poate intr-o zi isi va muta secundarul putin spre dreapta. As vrea doar ca atuni cand vei veni ceasul sa se defecteze din nou. Ca sa nu mai pleci niciodata.

Sursa foto

De an vechi

Exista ani care ne plac si ne-am dori sa nu se termine si ani care nu ne plac si pe care ii dorim incheiati cat mai repede. Sa ai un an care sa iti placa indeajuns de mult incat sa il astepti pe urmatorul cu lucruri si mai minunate.
Cand eram mica, era musai sa dorm in ziua de 31 ca sa rezist in noaptea de Anul Nou cat mai mult. Sa ai un an cu suficiente rezerve de speranta,incredere,putere cat sa rezisti in toate noptile care s-ar putea sa vina.
Uneori obisnuiam sa caut bomboane in pomul de iarna, bine ascunse printre crengi si globuri. Se intampla sa gasesc si ambalaje goale, atat de bine aranjate insa, ca nici nu m-as fi asteptat sa nu gasesc bomboana fondanta cu crema de menta in interior. Sa ai un an in care sa dai peste tot de lucruri cu miez si ambalajele sa nu te insele niciodata (sau nu foarte des).
Niciodata nu am inteles de ce uneori ni se spunea la sfarsitul unei tabere ca sfarsitul unui lucru este mai bun decat inceputul lui, mai ales cand pentru mine stransul cortului si al bagajelor plus despartitul de prieteni era cel mai neplacut lucru. Uneori nici azi nu inteleg, atunci cand se termina un lucru de ce spune ca sfarsitul unui lucru este mai bun decat inceputul lui, mai ales sfarsiturile cu gust amar. Iti urez un an in care sa simti gustul dulce din orice lucru amar, sa vezi orizontul deschis din spatele fiecarui punct terminus, sa zaresti putin din ceea ce nu poti sa intelegi si sa mergi mereu zambin mai departe.
Sa-mi traiesti vesnic cititorule!

Copilul care mi-ar fi placut sa fiu

Uneori imi place sa ma plimb printre blog-uri si sa sar dintr-un unul in altul, descoperind mereu oameni si ganduri interesante. In seara asta, intr-o scurta plimbare printre bloguri am descoperit urmatoarea poezie intr-un http://jurnal-pe-pinza.blogspot.com/ M-am gandit ca e valabila si pentru copilul care mi-ar fi placut sa fiu:

If I had my child to raise all over again
by Diana Loomans

If I had my child to raise all over again,
I'd build self esteem first, and the house later.
I'd fingerpaint more, and point the finger less.
I would do less correcting and more connecting.
I'd take my eyes off my watch, and watch with my eyes.
I would care to know less and know to care more.
I'd take more hikes and fly more kites.
I'd stop playing serious, and seriously play.
I would run through more fields and gaze at more stars.
I'd do more hugging and less tugging.
I'd see the oak tree in the acorn more often.
I would be firm less often, and affirm much more.
I'd model less about the love of power,
And more about the power of love.