De ceva zile incoa imi tot vin in minte o serie de motive de teama. Motive pe care le daram cu artileria argumentatiilor mele temeinic construite. Dar nu stiu cum se face ca, neatenta fiind se intampla sa creasca la loc.
Si uneori ma intreb cat de reale sunt. Exista sau e doar soneria sperietoare a unei ratuste pierdute in larg, amplificata de spatiul liber? (asta o sa o intelegeti dupa ce vedeti desenul care vine la pachet cu postarea)
Cat de reala si fondata poate fi teama de schimbare, teama de nou, teama de lucruri pe care nu le cunosti?
Tu ce faci cand ti-e teama?
Fugi sa schimbi becul inca o data sau.....dai bir cu fugitii?
Sau...
Mi-ar placea sa vad cateva dintre raspunsurile tale!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu