Cand a fost ultima data cand te-ai bucurat? Suficient de mult incat sa sari pur si simplu? Sa topai sau sa zambesti cat te tin muschii fetei? Atat de mult incat sa ti se aprinda luminite in priviri?
Copilul sare cand il inviti la joaca. Din pat, de pe scaunul de la biroul cu lectii, de oriunde ar fi.
Indragostitul sare cand aude soneria telefonului. Sau zgomotul unei scrisori cazute in cutia de scrisori.
Mama sare cand vede primul pas al copilului. Suficient de mult ca el sa nu cada dupa al doilea.
Studentul sare cand isi vede numele pe o lista. De parca nu ar fi scrise toate numele cu acelasi tus sau cu aceleasi umbre.
Gradinarul sare cand vede primul boboc de lalea deschizandu-se spre lumina.
Brutarul sare cand simte mirosul primei lui paini. Chiar daca uneori miroase a....prea crocant.
Invatatorul sare cand isi vede primii copii reusind sa citeasca primul text. (Cel putin in inima lui)
"Orbul si-a aruncat haina, a sarit si a venit la Isus." (Marcu 10,46)
Tu totusi cand ai sarit ultima data?
4 comentarii:
Imi place tare mult ultima ta postare. Cat de important e sa sarim in bratele lui Isus.
M-a pus pe ganduri.. Multumesc.:)
Mi-am adus aminte, azi. A fost acum ceva vreme, exact la inceputul a ceea ce s-a dovedit a fi ultima zapada a iernii in targul bucurestilor. si de frumos ce ningea, am uitat sa sunt in pantofi cu toc si in costum si veneam de la munca si am inceput sa alerg dupa fulgi sa ii prind cu limba. asa cum faceam cand eram mica. a fost frumos tare. ar trebui sa gasesc mai des momente de-astea.
acum..mi-ai dat un motiv de sarit :D
Uitam sa sarim si de cele mai multe ori mergem mai mult cu capul plecat!!
Vreau sa sar mai des...pentru ca motive intotdeauna sunt!:)
Trimiteți un comentariu