14 ian. 2009

Conte de la grenouille


La inceput nu mi-a placut deloc. Sa fii fost din cauza paginilor multe pe care trebuia sa le copiez in clasa a II-a? Oricat ar fi fost de simpatice personajele, tot chin era. Sau din cauza faptului ca am ratat din cauza ei premiul I la un moment dat? Cert e ca la cei 9 ani ai mei ma gaseam mereu in fata manualului intrebandu-ma de ce o mai fi trebuit inventata si materia asta. Intr-un alt an a venit insa alta profesoara. Clasa noastra avea o traditie la capitolul asta...dat fiind ca in 4 ani am avut 3 invatatoare. Si cand a venit....a tras dupa ea o serie de povesti. Venea cu casetofonul intr-o mana, ne ruga sa facem liniste si dadea drumul la caseta cu povesti. Si asa ajungeau in clasa si girafe, si hipopotami si printese si cavaleri...dar mai ales broasca.
In dimineata asta...cautand exercitii pentru Daria, m-am gandit ce ar fi daca i-as duce una dintre acele povesti de demult. Nu inregistrata ci macar textul. Povestile noastre veneau intotdeauna si cu text. Si dupa ce le ascultam...intram in pielea personajelor. Nu am gasit insa decat o bucata. Versurile cantecelului cu care incepeau toate povestile
Je suis une petite grenouille.
Toujours,toujours en vadrouille...
ouvrez le livre d'images
et tournez, tournez les pages
regardez bien, je suis là
écoutez et suivez moi.
je saute avec Tourloublanc,
danse avec les éléphants
les poissons et les souris,
les lions sont mes amis.
avec le docteur Pipo,
je répare les pianos.
je joue de l'accordéon,
du tambour et du violon.
dans la ville avec Lucie,
je cherche Monsieur Lampion
mais il faut faire attention
à l'horrible oribilis.

Si dragostea mea pentru limba franceza si tot ce e legat de Franta a inceput cu povestile unei....broscute. Sa mai zica cineva...ca povestile cu broastele care se transforma in printi nu sunt adevarate.

7 comentarii:

Mihaela spunea...

Fiecare poveste are farmecul, ei mai ales la varsta copilariei. Totusi ele isi pastreaza farmecul si la 23 de ani...

khellina spunea...

Dubios... Ma dadeam aiurea pe net in seara cand am inceput sa cant ceva din Monsieur Lampion. Deci 16 ani eu inca stiu versurile... Hai, cum punem mana pe casetele alea?

Frida spunea...

Salut,

Cautam versurile acestui cantec si ti-am gasit tie blogul.
M-am bucurat tare sa vad ca mai sunt oameni cu amintiri cam ca ale mele.

Eu sunt Anca Pavlon, din Constanta iar pe profesoara mea o chema Mihaela Postelnicu.

Avem cumva un trecut comun?
Astept un semn...

O zi buna itit urez

Oana-Almexandra Ailiesei spunea...

Buna,

Te deranjez cu on intrebare simpla, dar cu raspuns complicat, caci eu nu m-am descurcat pana acum...

Ai cumva pierduta, pe undeva, melodia ?

Incepand din clasa I, o cant in fiecare dimineata, la cafea.... mi-a ramas prea intiparita in minte si nu numai.... Dar n-o gasesc.....

Fir de iarba spunea...

Nu m-am gandit ca postarea mea despre Conte de la grenouille o sa stranga atat de multe comentarii. Si mai ales ca va trezi atatea nostalgii in unii dintre voi.
Din pacate khellina si Oana, nu am casetele si nici de melodie nu stiu pe unde as putea da. In afara de cea din mintea mea, evident.
Frida, numele profesoarei mele era Mihaela Mihaltianu. Se pare ca ceva in comun tot aveau ele in afara de povestea cu broastele.
Daca dati cumva de cantec sau de casete, sa-mi dati si mie de veste.

mihail spunea...

Donc, iata ca nu sunt singurul. Diferenta este ca eu sunt profesor. De multi ani (vreo 20), pe cei mai buni dintre elevii mei i-am obistuit cu cele 6 scenete ale broscutei. Unele chiar le-am realizat in micro-spectacole, cu real succes. Chiar cu diferite generatii. Ma bucur, mult, ca nu sunt, iata, singurul. Si textele dar, pentru mine, mai ales cantecele sunt de un farmec care nu se poate risipi ( si eu am trecut, de-acum, de 50 de ani). Sa ajungem insa unde trebuie. Am casetele originale si........belle surprise... am facut depuis longtemps un transfer al lor pe computer. Nu cred ca ar fi o asa de mare ilegalitate daca, la cerere, as furniza nostalgicilor unul sau altul din hiturile broscutei.

astept semn la

mihail1954@gmail.com

mihail spunea...

revin cu mici amanunte. Evident, nimeni nu se poate astepta la calitate CD de la un transfer de pe casete vechi facut fara scule profesionale .Exista un suflu de banda, exista un zgomot de fond provenit de la proasta izolare fonica a unei placi de sunet obisnuite. La auditia in casti, acestea sunt deranjante pentru oameni pretentiosi. Nu si pentru nostalgici.