Taceri

Exista mai multe feluri de taceri. Taceri pe care ma stradui sa le inteleg de o viata intreaga si altele pe care abia acum incep sa le descos.
Taceri bruste in fata oamenilor care parca nu se pot bucura pentru tine si taceri ale tale carora nici tu nu le poti da de cap.
Taceri ale tale cand televizorul vorbeste prea mult ca sa il mai poti concura si taceri ale altora si priviri pe geam cand parca nu te-ai mai opri din vorbit.
Taceri atunci cand nu mai ai cuvinte sa-ti poti exprima bucuria si taceri carora ai vrea sa le puna ceva capat.
Tacerea visului calcat in picioare si tacerea visului care prinde din nou contur,in maruntaiele ei.
Taceri in fata ecranului unui monitor in asteptarea unei ferestre care sa se deschida si tacerile cuvintelor care nu mai vin.
Tacerea unei priviri care cauta inscriptii nevazute pe marginea unei farfurii si tacerea a carei privire bate departe.
Tacerea care sopteste si tacerea care striga.
Tacerea din vorbiri si tacerea din inima mea.
Taceri care fac urechile sa doara si taceri care le mangaie.
Taceri....si taceri....
Stiu ca s-ar putea spune ca spun prea mult si prea tot odata....dar parca prea au tacut mult cuvintele mele si in seara asta mi-au cerut drept sa vorbeasca. Si le-am lasat.