Lectie de...februarie

Ce ciudat mi se pare felul in care aceleasi zile pot diferi de la un an la altul, de parca nu ar fi putut toate lunile decembrie sa aiba gust de mandarine mancate cu manusi si toate lunile iulie degete de picioare ude in bocanci. Daca ar fi trebuit sa fac un top al lunilor de anul trecut probabil ca februarie ar fi fost pe locul intai. Un februarie cu discutii miezoase,Beethoven,Rutter, copaci infloriti in miez de iarna, zambete mari si ochi stralucitori.
Anul acesta am simitit ca vine februarie inca de la inceputul anului. Si mi-a fost teama. Teama de comparatii, teama de cioburi in care s-ar putea sa ma tai, teama de lucruri care nu vor mai veni. Si mi-e teama si acum in prag de 1. Doar ca, azi mi-am propus ca luna asta sa imi mut privirea de la mine si lucruri care nu mai sunt la copacii inghetati si alte minunatii care sunt in jurul meu si sa ma bucur de ele. Am descoperit si o idee draguta de calendar si am zis ca am un motiv in plus sa incerc.
Nu spun ca nu va fi greu dar imi doresc ca sfarsitul lunii sa ma gaseasca mai multumitoare decat acum. Si cu ochi la fel de stralucitori ca demult...

Frig

Astept autobuzul si simt asfaltul rece sub talpi. De parca toata raceala lumii s-ar fi asezat sub talpile mele. Raceala gandurilor,cuvintelor,amintirilor. Misc un pas si frigul e tot acolo. Se intinde precum acoarela verda in borcanul cu apa cand pictam pomii strambi din copilarie. O simt cum urca in mine si imi ingheata asteptarile, visurile, gandurile. De parca mi-ar fi intrat un ciob din oglinda Craiesei zapezii in inima si in ochi. Si nu mai vad si nu mai simt asa cum probabil ar fi trebuit sa o fac.
Astept autobuzul si simt asfaltul rece sub talpi. Si autobuzul nu mai vine.

Nodul pereche

Cautam in seara asta jocuri care sa te ajute sa ii inveti mai usor pe altii sa faca noduri sau sa te ajute sa recapitulezi si sa fixezi mai bine in mintea copiilor sau instructorilor ceea ce i-i invatat deja. Am gasit multe idei interesante(poate o sa mai impart si in alte ocazii din ele cu voi) dar pentru a da un elan nou rubricii Jocul de joi pentru 2011 ma voi opri la unul singur.
Se impart copiii in grupe de cate doi si fiecare echipa primeste cate o sfoara. Fiecare membru din grupa este rugat sa puna o mana la spate (el alege care). Cand acest lucru a fost realizat, conducatorul de joc le spune ca vor trebui sa realizeze nodurile spuse de acesta cu o singura mana. Dar au dreptul de a lucra in echipa. (Mi-i si imaginez straduindu-se sa realizeze un nod folosindu-se de doua maini drepte sau stangi). Grupa care ajunge prima la cinci puncte este declarata castigatoare, mergandu-se pe sistemul 1 nod corect = 1 punct.
Conducatorul poate merge de la noduri foarte simple la unele medii spre tot mai grele.
La sfarsit jocului, daca timpul iti permite poti sta de vorba cu ei despre ineditul situatiei, despre ce au simtit cand li s-a spus ca vor trebui sa se descurce cu o singura mana, despre cat de mult i-a ajutat celalalt, despre situatiile cand parca ai doua maini stangi si cum poti iesi din ele.
Jocul a fost preluat, tradus ai adaptat de aici

Anapoda

Imi plac începuturile de an. Îmi place ideea colii albe de hartie, a listei mai mult sau mai putin colorate cu tinte, a focului de artificii de la miezul noptii care sa faca suficient de multa lumina cat sa se vada pana in celalalt capat al lui, al respiratiei adanci si a ochilor mari cu care privesti drumul care ti se deschide inainte.
Desi abia am asteptat sa se duca anul care a fost zilele astuia nou mi se par continuare a celui vechi. Lista mea cu tinte e doar pe jumatate gata, 31 parca prea a semanat cu 1 si cu 2 si cu toate cat au urmat, si ieri seamana cu azi. Parca busola tot nu merge si sfoara de la zmeu tot imi aluneca si gustul amar tot persista.
Are cineva vreun 7 ianuarie in dar?