Se stie ca apa cunoaste trei stari de agregare: solida, lichida si gazoasa. Dupa 3 zile de Nasterea Sperantei, as putea spune ca si oamenii pot trece prin cele 3 stari. De la gheata de pe manusi, la apa din sosete si aburul pe care il scoti cand respiri cu gura deschisa in frigul de afara.
Au fost trei zile pline....de timpi morti uneori, de voluntari cu care nu stiai uneori ce sa faci, de baloane, de brate pline de pliante si reviste, de oameni faini cu care sa imparti juma de scaun sau un colt de chestie care incalzeste, de ceai si de marionete, de poze cu Vasilica (magarul nostru), de rasete din toata inima cu oameni dragi din Moldova, de colinde.
Mi-ar fi placut uneori sa fie mai multa viata pe acolo, sau mai mult soare, sau sa nu-mi fie atat de somn seara cand ajung acasa.
Dar puse una peste alta...este interesant sa experimentezi trei stari de agregare si alte stari doar intr-o zi.
Si uneori repetat in trei zile.
Si sunt curioasa ce o sa mai urmeze in celelalte doua zile de Nasterea Sperantei care au mai ramas.
Poate vii si tu pe acolo sa le traim impreuna.
Un comentariu:
Interesanta perspectiva. Eu nu-mi mai amintesc acum decat de starea solida, adica inghetata. Dar hai sa gandesc pozitiv: am cunoscut si eu oameni draguti, am mancat cea mai buna ciorba de fasole din viata mea (facuta intr-o oala imensa), am facut poze cu Vasilica si am cantat un colind in direct la radio (hahaha).
Trimiteți un comentariu