Dilema de sarbatoare

De catva timp imi tot propun sa postez ceva de sezon. Si mi s-au tot plimbat prin minte tot felul de idei, de sambata seara inca...cand intoarsa de la un concert de colinde (tot o sa va povestesc si despre el la un moment dat) fata cu care am intrat in lift, vazand zambetul de pe fata mea....m-a intrebat "Gata...te-a prins spiritul sarbatorilor?". Apoi mi-a mai venit o idee duminica, in timp ce o ajutam pe mama la treaba prin casa. O postare despre curatenie. De cele mai multe ori in preajma sarbatorilor suntem atat de prinsi cu curatenie si alte chestii de genul asta ( nu stiu cum o fi pe la altii, dar la mine....) ca uitam sa mai facem curatenie si in sufletele noastre. De parca nu ar avea si ele nevoie de geamuri curate, rafturi sterse de praf, carti scuturate si o prajitura cdulce ca o vorba buna pe masa lor. Si uite asa...prinsi cu ceea ce se vede...rar ne mai aducem aminte si de ele. Si ne minunam de ce totusi...cand am terminat toata treaba din casa...nu ne simtim bine. Dar bine ca vin musafirii si nu mai ai timp sa te gandesti.
Apoi de cateva zile incoa...ma tot framanta ideea de ce in zilele astea ne aducem aminte atat de mult de Mos Craciun si foarte rar de Isus care s-a nascut intr-o iesle? Uneori parca e mai usor sa crezi in Mos Craciun. Unul dintre cele mai interesante filme de Craciun pe care le-am vazut surprinde pe minute bune scena unui proces al carei obiect este existenta lui Mos Craciun. Si la final judecatorul da verdictul: Mos Craciun exista. Parca prefer totusi Colind de Craciun. Si totusi intrebarea ramane. De ce e mai usor sa credem in Mosul dragalas cu barba lui simpatica si hainuta rosie si sa ne minunam de felul in care intr-o singura noapte reuseste sa duca daruri la toti copiii din lume? Sau poate nu credem pe deplin chestia asta. Poate doar ne place sa ne gandim si sa ne minunam de ea, dat fiind ca are ceva de copilarie si de poveste. Are ceva dragalas si colorat si ne simtim bine stiind ca ar putea exista cineva care calatoreste toata noaptea doar pentru a ne aduce noua un cadou. Si daca nu-l aduce, avem noi grija sa punem ceva sub brad sau unde il punem, pentru ca povestea sa mearga mai departe. Oare pentru ca El nu are nici sanie cu reni, nici pitici care sa-L ajute sa impacheteze cadouri? Oare pentru ca povestea nasterii Lui nu are nimic dintr-o poveste? O poveste dintre cele care ne fac sa ne caldurim mai bine in plapuma sa afundam capul in perna...o poveste cu final fericit?

21 august

Dupa o noapte de zbor, am ajuns la Johanesburg. A fost un zbor lung cu un somn un pic dificil pentru ca nu gaseam maneta magica pentru a intinde scaunul, cu o mancare cu un gust mai mult picant, cu Bach si Carele de foc. M-as fi uitat si pe geam dupa stele dar colegul meu a tras oblonul si nu s-a mai vazut nimic. Si ma mai trezeam uneori sa ma dezmortesc si mi se parea ca nu a trecut timpul deloc si nu mai ajungem. La un moment dat cred ca a fost o furtuna ceva ca ne-au pus sa ne punem iar centurile. Si am adormit la loc. Dar ceva ceva tot am vazut. Zapada sa fi fost si lanuri de...cereale. Atat de frumos si dragut aranjate. Si orase luminate si in altele bezna. Acolo o fi inima Africii.
Dupa inca o intarziere, alte vederi si ceva asteptare intrerupta taman cand se pornise iar un joc de UNO, iata-ne acum in alt avion. Ultimul de data asta. Spre Windoek,capitala Namibiei. Abia astept sa pun piciorul pe adevarat pamant african, sa vad oameni, copii, case, pasari, animale si tot ce poate fi vazut.
Aeroportul din Johanesburg este unul putin diferit. Tot mare si spatios dar vorba lui Catalin, aici nu isi mai cere nimeni scuze daca intarzie avionul. Si nici nu prea te anunta. Totul e mult mai lejer. Oamenii insa sunt la fel de zambitori. Si in avion acelasi suc bun de portocale si o mancare nu chiar la fel de picanta. Doar cu putina paine. Cand te gandesti ca de fapt si chifla pe care ti-o dau e pentru unt nu pentru altceva.
Acum, dupa un timp placut de studiu - nu am mai studiat niciodata in avion - astept sa se auda click-ul care sa ne spuna ca am ajuns aproape, ca ne pregatim de aterizare, ca vremea e intr-un fel si tot asa.

La multi ani Biba!

Era o zi de joi! Ca oricare zi de joi in care masinile de salvare fac pana la 5 minute de casa si nu mai ajung la destinatie. Si pentru ca nu a mai avut rabdare pana sa schimbe soferul roata, a venit asa....pe nu prea gata masa. Nu pot sa zic nepusa ca era totusi asteptata. Nici nu cred ca se gandea ca masa aia nu prea gata o sa ii serveasca la un moment dat si drept pat. Si a tras dupa ea tot felul de carti cu povesti, jocuri, expresii de genul "nu-mi place zapada ca e uda", genunchi juliti, castele de nisip, sosete ude de la sanius, farfurii sparte, batai cu apa, biletele in usa de genul: cheia e sub pres, strigaturi la geam cu marca: "O mai lasati juma de ora?", asteptari, intrebari, framantari si alte julituri. Dar fara toate astea parca nu ar fi fost Biba. Si fara toate celelalte lucruri faine pe care mi le-a adus.
Multam pentru toate povestile pe care le-am conturat impreuna. Si care inca mai asteapta cuminti sa se aseze pe pagina. Mi-ar placea sa te iau coautor cand voi scrie prima carte de povesti.
Multam pentru toate jocurile pe care le-am jucat impreuna...Pentru fata ascunselea...pentru leapsa...pentru Tarile, melcul, sotronul si tot ce se mai deseneaza cu creta.
Multam pentru felul optimist in care vezi lucrurile de fiecare data. Si cand eu nu le mai vad asa...imi imprumuti ochelarii tai pentru a le vedea la fel.
Multam pentru ca ma faci mereu sa ma intreb de ce nu?
Multam pentru ca ai ramas mereu acolo....desi uneori as fi vrut sa pleci. Ce bine ca nu ai tinut cont de asta.
Multam pentru....tot.
Sa ai un an in care lucrurile sa ti se aseze frumos, fiecare poveste sa continue sa se scrie, finalurile sa iti iasa frumos si cuvintele sa isi gaseasca fagasul lor. Un an in care ochelarii sa nu ti se abureasca niciodata (decat in autobuz) si in care sa continui sa cresti, sa visezi si sa te intrebi de ce nu? Un an in care El sa ramana mereu acolo, ascuns in tine. Sau invers mai degraba. Si uneori asta sa ajunga la stadiul lui in fiecare zi.
Ani vensnici Biba!
Pentru detalii suplimentare puteti lua legatura cu Supa, Galusca Pufoasa, Galusca Sefa si celelalte ingrediente din Supa.

Caut status

Sunt unul dintre cei 5 oameni si probabil ca mai sunt si multi altii, pentru care data de 8 decembrie inseamna ceva. Statisticile nu au fost niciodata punctul meu forte, in ciuda lucrurilor interesante care pot aparea din ele. A opta zi de iarna calendaristica, a doua zi a unei saptamani, prima data pe anul asta cand e 8 decembrie si lista ar putea continua. Si am plecat in cautare de status pentru o astfel de zi. Nu imi plac status-urile deja uzate (doar parerea mea) cu...A mai trecut un an, un sfert de veac, sa-mi traiesc, si probabil ca lista ar putea continua...dar la ora asta...nu mai imi vin alte idei.
Asa ca am plecat in cautare de status ca pentru o zi de 8 decembrie. Si mi-am zis sa nu il caut singura. Asa ca cine are propuneri de status pentru o astfel de zi e asteptat sa il posteze aici.
Cel mai special/interesant/miezos/semnificativ/bine directionat.....va primi in dar un ceai cu si de la mine. Partea cu prajiturile de langa el...se discuta la fata locului.
Deci spor la scris...cat pun eu de ceai!

Sensurile cuvantului vreme

Vremea de afara arata ca vremea toamnei este pe sfarsit. De acum e numai vreme buna sa-ti iei zilnic vreme pentru ca vremurile care vin sa-ti fie prielnice.

Tu ce sensuri ai gasit?