Nu am avut niciodata cheia la gat. Poate doar ratacita printr-un colt al ghiozdanului. Dupa-amiezele erau mereu vegheate de cineva de la fereastra sau de bunicul Danei fara de care nici nu se concepeau iesirile la joaca. De pe la 13 ani, am inceput sa port la gat...cravata galbena de explorator. Cu dunga variind din cand in cand si cu inel de lemn, impletit sau din panza. Nu zi de zi ci in fiecare ocazie cand a fost vorba de explo. Nu mereu bine calcata dar mai mereu cu aceeasi bucurie. Bucuria de a sti cine sunt.
Sa-ti fie anul bine orientat. Ca un cadran de busola minutios studiat. Bine orientat spre lucruri care conteaza cu adevarat.
Sa-ti fie anul bine strans. Ca o legatura a doua lemne in cruce ce tine rezistenta mesei. Bine strans in jurul Celui care ne indeamna mereu sa lasam nodurile in grija Lui.
Sa-ti fie anul plin de viata ca dunga rosie de pe cravata de master-ghid. Pentru ca El ne incurajeaza mereu sa visam mult, sa tintim sus si sa traim frumos....ca un mar ionatan rosu.
Fii mereu gata oricand...gata oricand sa te bucuri, sa inveti lucruri noi, sa cresti, sa fii surprins, sa fii explorator.....pentru vesnicie!
P.S. A doua sambata din nou luna este (mai nou) Ziua Exploratorului. Asa ca daca ai purtat vreodata vreo cravata galbena la gat, urarea asta sa fie si pentru tine. e
