Se spune ca mai bine mai tarziu decat niciodata. La fel ca si unele prietenii. Poate ca nu vin intotdeauna cand ai vrea, dar sigur vin la vremea potrivita.
Ne-am cunoscut intr-o vreme in care urma pozelor inca se mai vedea daca puneai filmul in lumina, in care visurile incepeau sa prinda contur, in care imi placea sa vorbesc mult si sa conturez si mai si.
Am inceput sa palavragim intr-o tabara....si intr-o vorba am tinut-o multa vreme. Si cred ca am mai tine-o si astazi daca nu am fi crescut intre timp si daca notiunea asta bizara din patru litere nu ar fi ajuns atat de rara pentru fiecare dintre noi. Dar poate ca in toata palavrageala noastra nu am apucat niciodata sa-ti si multumesc. Mereu luandu-ne cu vorba cu tot felul de chestii am uitat sa mai amintesc si cuvantul asta pe undeva.
Multumesc pentru toate zilele de nastere surpriza pe care intr-un fel sau altul le-ai scos mereu din maneca. Si mai ales pentru o dupa-amiaza de la 20 cu nuante de portocaliu pal.
Multumesc pentru toate noptile pe care le-am petrecut vorbind prin deplasarile noastre si pentru ca de cele mai multe ori ai ocupat locul din dreapta sau stanga. Cat de sarace ar fi fost daca nu erai si tu acolo. Si cat de multe ocazii de ras as fi pierdut.
Multumesc pentru toate concertele la care am cantat impreuna, zambind una la alta la versurile cu cheie sau privind impreuna cu ochi mari prin sala.
Multumesc pentru toate programele la care am lucrat impreuna si si pentru cele la care am visat. Si cine stie daca nu le vom si duce la capat intr-o zi.
Multumesc pentru ocaziile in care m-ai adus cu picioarele pe pamant cand visam prea mult sau in care m-ai facut sa imi spun....de ce nu? Si multam ca nu mi-ai spus niciodata ca vorbesc prea mult.
Multumesc pentru o inghetata mancata o data in miez de iarna cand alti oameni mancau cozonac.
Multumesc pentru ca umarul pe care mi l-ai pus mereu la dispozitie, atunci cand se frangeau visurile si mi se parea ca toate lucrurile se frang o data cu ele.
Multumesc pentru ca ai fost mereu....prietena mea.
Si cam cu o intarziere de 15 zile......Ani vesnici draga mea Miha si ani buni si frumosi ca o prietenie cu multe zile cu soare. Si ca o promisiune implinita
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu