Urare bine/sus (s)pusa

Exista oameni care intr-un fel nebanuit pun mereu in mine dorinta de mai mult si mai sus.
Exista oameni care ma fac mereu sa cred ca vorba mea conteaza si cuvantul meu are o valoare a lui.
Exista oameni pe care e posibil sa nu ii simt intotdeuna aproape dar dincolo de ceea ce simt, sunt mereu acolo.
Exista oameni care inainte de cuvinte pregatite au mereu o ureche gata sa asculte.
Exista oameni care ma fac mereu sa cred ca se poate. Sau inca se mai poate.
Exista oameni fara de care lucrurile nu ar mai fi niciodata la fel sau poate ca nu ar fi fost niciodata asa.
Exista astfel de oameni.....care azi au mai adaugat un an in viata lor.
Pe unul dintre ei il cunosc si eu!
Ani vesnici Cristi!

Asa si asa

Groapa Ruginoasa reprezinta un fenomen cu totul aparte, cum ar spune specialistii. Pentru novicele din mine a constituit un peisaj interesant si o dovada in plus a minunatiilor pe care le poate face Dumnezeu folosindu-se de vant si apa. Dar si a felului frumos in care stie sa imbrace ceea ce a fost deranjat de la locul lui de Adam prin decizia lui de a pacatui. Ca un fel de lingurita de zahar de langa brofimenul amar din copilarie.
Ceea ce se intampla la Rosia Montana este tot interesant si aparte. Doar ca de data asta este o dovada a "minunatiilor" pe care le poate face omul cand se opreste intr-un loc.
A vedea Rosia Montana imediat dupa Groapa Ruginoasa este ca un dus rece. Trecerea de la pietrele mici care s-au aranjat potrivit in caderea lor si peisajul de dincolo de groapa la nisipul, noroiul si peisajul deprimant din apropiere de Rosia... iti scoate in evidenta intr-un mod izbitor deosebirea dintre ce se intampla cand pune Dumnezeu mana si cand pune si omul mana lui.
Noroi care ti se prinde bine de incaltaminte si in care te afunzi fara sa-ti dai seama, absenta oricarei urme de vegetatie pe toata intinderea sau poate doar ceva stuf uscat, cianura ascunsa in mal, insasi prezenta dealului urias de noroi undeva la marginea unei sosele.
Inainte sa existe muntele de noroi exista o mina in care era praf de aur. Noroiul de azi este pamantul din care a fost extras praful stralucitor. Si cum nimeni nu are nevoie de pamant nevaloros, a fost uitat asa...la marginea drumului. Undeva in apropiere se vad niste camioane, tractoare, remorci. Poate la un moment dat, cineva il va lua de acolo. Pana nu va deveni un celebru teren de fotbal pentru copii.
Dumnezeu nu stie sa faca lucrurile decat ASA. Omul a uitat insa ca exista si un alt mod decat asa si asa.

Cine sunt

De fiecare data cand uit cine sunt, Cineva ma ia de mana si imi indreapta pasii spre o tabara, pentru ca raspunul sa fie de fiecare data acelasi.
De fiecare data cand nu mai vad marcajul si varful visurilor mele s-a tocit, Cineva vine cu ascutitoarea si rumegusul are mereu miros de aer curat de munte si foc de tabara.
De mult, tare demult pe vremea cand inca mai faceam 5 minute pana la scoala, am descoperit ca propozitile unei carti pot deveni realitate. Si ca realitatea poate fi mai frumoasa decat orice fraza din carte. Si astfel Ciresarul din spatele blocului a devenit explorator. Si asta am vrut sa fiu.
Peste timp, cand am mai crescut si am inceput sa ma opresc tot mai mult in intersectii, cautand directii si asteptand de undeva sa se faca verde, Cineva m-a dus din nou intr-o tabara, departe de semafoare, claxoane si multe multe intersectii. Si acolo lucrurile s-au asezat din nou frumos, chiar daca frumos a insemnat uneori sa dorm jumatate de noapte sub ploaie, doar un joc de calcatea pe un pod, sa reinvat un nod, sa tin o busola in mana sau sa ma rog dimineata pe o piatra mare la marginea raului. Si raspunsul a fost tot acelasi.
Azi m-am intors din inca o tabara. Si acolo in inima Apusenilor, alaturi de oameni ale caror visuri si preocupari inca mai au ceva din ale mele de demult, alaturi de oameni cu care faci lucrurile pe jumtate si te bucuri atat de mult cand toate jumatatile impreuna dau ceva frumos, cantand, urcand, jucandu-ma, razand, rugandu-ma, uimindu-ma, am descoperit o data in plus cine sunt....si ce vreau sa raman. Explorator. RENDULETLENUL!